Despre noi
MONOGRAFIA
LICEULUI UCECOM "SPIRU HARET"
IASI
Iasul, mare centru de invatamant si cultura, cetate plina de istorie, curte domneasca mai intai pentru Alexandru Voda Lapusneanu (1564), pentru Vasile Voievod Lupu (1634) si multi altii, centru de declansare a Unirii principatelor sub Alexandru Ioan Cuza (1859), casa a junimistilor, are in apropierea bojdeucii lui Ion Creanga, sub una din colinele sale (dealul Ticaului), Grupul Scolar al cooperatiei mestesugaresti. Judetul Iasi se afla in N-E tarii, se invecineaza la N cu judetul Botosani, la N-V cu judetul Suceava, la V si S-V cu judetul Neamt, la S cu judetul Vaslui, iar la E cu Republica Moldova prin granita naturala a albiei Prutului.
In harta judetului, orasul Iasi se afla in jumatatea sudica spre est. De la vest la est Iasiul este traversat de raul Bahlui. Alte orase ale judetului sunt Harlau, Pascani si Targu Frumos. Din gara Iasi (dupa circa 25 minute, mergand pe jos) ajungi la Grupul Scolar trecand prin Piata Unirii, pe langa Teatrul National si Filarmonica Moldova, dupa care din Tg.Cucului cobori putin pe drumul spre Aeroportul International.
La 1 septembrie 1970, cu prima denumire "Scoala Profesionala - UCECOM - Iasi" a luat fiinta Grupul Scolar de Arte si Meserii "Spiru Haret" al cooperatiei mestesugaresti - UCECOM - Iasi. Acest lacas de invatamant a aparut ca o necesitate pentru pregatirea meseriasilor si tehnicienilor din cooperativele cu profil de croitorie, tricotaje, lenjerie-broderie, blanarie, cizmarie din zona Moldovei (mai ales dupa ce s-a desfiintat scoala din Falticeni) si din restul tarii. In 1970, pe cuprinsul tarii erau inca opt scoli UCECOM ce erau specializate pe unele meserii cu traditie in zonele respective. Existand aceasta "specializare", la scoala din Iasi se realiza o "hora" a unirii neamului romanesc (chiar si la propriu in ziua de 24 ianuarie) cu ardeleni (romani, maghiari si germani), banateni, olteni, dobrogeni (romani si turci) etc., a viitorilor meseriasi din domeniul imbracamintei si incaltamintei. In 1970 Iasul era un puternic centru industrial ce detinea aproape toata puterea economica a judetului. Se producea un puternic exod de la sate catre intreprinderile Iasului. O parte din copiii celor stabiliti de curand la Iasi au devenit elevii nostri, pregatindu-se in una din meseriile cerute de cooperativele mestesugaresti ale orasului.
Baza materiala este formata din trei corpuri de cladire ce s-au dat in folosinta la 1 septembrie 1970.
Cladirea scolii are trei niveluri si cuprinde 11 sali de clasa, biblioteca cu sala de lectura si doua camere pentru pastrarea materialului didactic.
Cladirea caminului, cu patru niveluri totalizeaza 400 locuri de cazare si 3 sali de lectura.
Cantina scolii are o sala de mese pentru 112 locuri, bucatarie, magazie, camera frigorifica si centrala termica.
Scoala mai are o constructie anexa pentru pastrarea masinii. Prin anul 1982 s-au construit adaposturi pentru gospodaria anexa. Produsele se foloseau pentru imbunatatirea meniurilor in perioada de pana in 1989. Baza materiala era completata cu resurse didactice : retroproiectoare, epistar, epidiascop, picupuri, diascoluri, aparat de filmat, aparat de redat filmul, instalatie "verfix" (de verificare in mod concomitent a raspunsurilor elevilor unei clase, date la teste cu variante de raspunsuri la itemi), flanelografe, pantograf etc.
La resursele materiale construite s-au angajat si resurse umane pentru inceperea activitatii. Astfel in 1970 toate cadrele didactice erau cu studii superioare de specialitate (absolventi ai facultatii de Industrie usoara ce exista numai in Iasi) sau absolventi ai Universitatii si Institutului Pedagogic. Inginerii aveau stagii de productie in intreprinderi, in scoli sau chiar in cooperatie. Calitatea profesionala a cadrelor didactice era buna si foarte buna, unele erau din aceeasi promotie, se cunosteau, colaborau bine, erau foarte muncitoare si coordonate de un director competent, cu experienta, gospodar si foarte bun coordonator. Astfel s-au obtinut rezultate foarte bune chiar dupa 4 ani, la un schimb de experienta dintre directorii celorlalte scoli UCECOM din tara, unde s-au realizat activitati bazate pe tehnologia didactica moderna pe plan mondial (utilizata si astazi): proiecte de tehnologie didactica cu fise de lucru si teste de evaluare, folii la retroproiector, etc. Toate cadrele didactice s-au perfectionat continuu si au sustinut la timp examenele pentru obtinerea gradelor didactice. Au urmat cursuri de perfectionare si specializare organizate de :
CEPECOM (Centrul de perfectionare a lucratorilor din cooperatia mestesugareasca);
CIPCCTI-UCECOM (Centrul de indrumare a productiei si creatiei de confectii, tricotaje, incaltaminte);
Institutul Politehnic Iasi;
CEPEIT-Iasi (Centrul de perfectionare a inginerilor si tehnicienilor);
ISJ-Iasi (Inspectoratul Scolar Judetean);
In 1970 ne-am inceput activitatea didactica cu 43 de clase si 1518 elevi la scoala profesionala de 3 ani (prin invatamant teoretic comasat) si la cursuri de calificare de scurta durata a ucenicilor. In anii aceia scoala trimitea tuturor UJCM-urilor oferta de scolarizare si se primeau cifre de scolarizare pentru bursierii cooperativelor. Cooperativele ii cooptau si ii finantau pe parcursul scolarizarii si absolventii aveau apoi locuri de munca asigurate in acele cooperative. Din 1977 s-a inceput dotarea si infiintarea atelierelor-scoala pentru meseriile confectioner-imbracaminte pentru barbati si femei (croitor pentru barbati si croitor pentru femei) si lenjer-broder. Intre 1980-1982 s-au amenajat atelierele de confectii din piele (cizmarie), tricotaje si confectii haine din piele. Pentru dotarea acestor ateliere s-a colaborat cu unele cooperative si intreprinderi din Iasi si din alte orase ale Moldovei. Din 1972 s-au inceput noi forme de scolarizare :
scoala postliceala;
scoala de maistri;
cursuri de formare a tehnicienilor.
De prin anii '80 s-au format si perfectionat foarte multi viitori responsabili de unitati si responsabili de unitati de prestari servicii. Initial atelierele s-au organizat in salile de la etajul II al scolii, dar mai tarziu, in 1983 s-a inchiriat o scoala generala din apropiere si etajul I (cu 5 incaperi) al unui bloc din zona comerciala a cartierului (la circa 100 m de scoala) Marea majoritate a claselor erau la meseria croitor. La aceste ateliere se realizau produse pentru autodotarea caminului, pentru echipamentul elevilor de la scoala profesionala (ce il primeau gratuit din partea cooperativelor cu care aveau contract de scolarizare) si pentru desfacere prin magazinele UJCM Iasi. Asemanator se producea si la atelierele de tricotaje si incaltaminte. Toate atelierele lucrau si direct cu clientii prin note de comanda individuala. Pentru desfasurarea activitatilor de proiectare si desfacere a produselor realizate la atelierele-scoala am dezvoltat contacte si raporturi de colaborare cu diverse compartimente ale cooperativelor de profil (tricotaje, confectii, cizmarie) si cu diverse servicii din cadrul UJCM-ului. Astfel se procurau fire de tricotat, tesaturi, piei, calapoade, documentatii, preturi sau tarife etc. S-a colaborat cu uzina de fibre sintetice din Savinesti, cu tesatoriile din Buhusi, Bacau, Vaslui etc.
Dupa 1989 echipele manageriale s-au orientat la perioada de tranzitie spre economia de piata, marind si modificand gama meseriilor si specializarilor conform mutatiilor de pe piata fortei de munca. In 1989-1990 erau 17 ateliere-scoala pentru meseriile :
croitor pentru femei si barbati;
tricoter si confectioner imbracaminte;
confectioner haine din piele;
lenjer-broder;
cizmar talpuitor si rihtuitor.
Dupa 1990 s-au adoptat noi meserii pentru care s-au amenajat ateliere si s-au incheiat contracte de colaborare cu unitati de alimentatie publica, cu unitati service auto :
frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist;
electromecanic auto;
tinichigiu auto;
electrician auto;
vanzator.
De asemenea s-a largit oferta de specializare prin scoala postliceala :
cosmetician;
contabil;
coafor-stilist.
Prin decizia MEN din 1990 in scoala noastra functioneaza un centru de perfectionare a maistrilor instructori din scolile cooperatiei si din scolile generale, pentru obtinerea gradelor didactice. In cadrul grupului nostru scolar functioneaza si un centru de calificare si recalificare profesionala a adultilor. Din anul scolar 2000-2001 am reusit sa pregatim tineri intr-o noua meserie la forma scolara profesionala de 3 ani si anume "operator calculatoare pentru unitatile comerciale si de alimentatie publica".
Dupa 1990 ne-am pastrat in mare masura specificul textil pentru ca in oras exista numai un grup textil industrial. Cu toate acestea cerinta de scolarizare a scazut deoarece cooperativele nu mai au posibilitati de a scolariza sau angaja personal, s-au infiintat in aproape toate localitatile (chiar si in scoli agricole) scoli sau clase profesionale sau de ucenici, iar populatia Iasului are venituri sau ajutoare sociale mici, din care nu-si poate permite sa plateasca taxa de scolarizare necesara derularii procesului de invatamant. Din actiunile de publicitate pe care le facem anual in liceele si scolile generale s-a constatat curiozitate si interes, dar multe solicitari se opresc la aflarea conditiei de frecventare (plata taxei de scolarizare). Multi parinti sunt nevoiti sa-i lase si pe copiii mai putin dotati sa continue liceul, fara nici o perspectiva, din cauza imposibilitatii de a plati scolarizarea intr-o meserie prin scoala noastra, dar multumiti ca vor avea valoarea alocatiei lunare a elevului.